Costila si apoi Caraimanul, indesat si impunator ce domina Busteniul, cladit in cea mai mare parte la poalele lui. spre sud lantul Bucegilor se continua mai intai cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmeaza Jepii Mari, apoi Piatra Arsa si se tremina cu Furnica si Cota 1400. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. Inaintea tuturor masivelor muntoase di Romania, Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stanca, de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. Din varful cel mai inalt - Omu - 2507 m - aflat in nordul masivului, se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala, culmile nordice si culmea Strunga.

CULMEA PRINCIPALA

Avand directia N-S, formeaza un " platou " intins cuprins intre Valea Prahovei si Valea Ialomitei. Interesant pentru alpinisti este versantul prahovean cuprinzand marele abrupt estic al Bucegilor, de 1700 m inaltime. Abruptul estic al culmii principale, dominat de muntii Costila, Caraiman si Jepii Mici, se continua catre nord cu abruptul culmilor nordice Morarul si Bucsoiul. Accesul spre abruptu; Bucsoiului se face mai usor din Rasnov pe Valea Glajariei, respectiv pe Valea malaiesti.

COSTILA ( 2490 m)

Primul in Bucegi si pe tara, Costila isi merita pe deplin locul pe care-l ocupa in clasificarea alpinistilor. Jumatate din numarul de trasee alpine ale Bucegilor este concentrata in abruptul Costila, iar poarta principala de intrare a acestui abrupt se afla la Refugiul Costila. Tancul Ascutit de langa Refugiu ofera cataratorilor posibilitatea de a lua primul contact cu conglomeratul Bucegilor. Vis-a-vis de refugiu, dincolo de Valea Costilei se ridica Tancul Mic. Urcand prin stanga Tancului Mic pe Valcelul Pietros ( Uriasul) se ajunge la baza primului dintre cei patru pereti ai Costilei: Peretele Vulturilor (Policandrului).Mai la stanga invizibil de la Refugiu si separat de Peretele Vulturilor printr-un contrafront masiv pe care cresc molizi, zade si jnepeni, se afla Peretele Vaii Albe. Deasupra Refugiului se inalta Creasta Costila - Galbinelele, din care coboara spre sud Peretele Costilei iar spre nord Peretele galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltul Malinuluisi Peretel Branei.

JEPII MICI (2148m) si JEPII MARI (2131m)

Abruptul Jepilor Mici, ca si abruptul Costilei, este orientat spre Valea Prahovei si face parte din culmea Principala a Bucegilor desfasurandu-se de-a lungul Vaii Prahovei intre valea Jepilor si Valea Urlatorii Mari, dincolo de care se ridica muntele Caraiman la nord si Jepii Mari la sud. Peretele cu Florile se inalta deasupra Branei Mari a Jepilor ( Brana lui raducu ). In aval de Brana lui Raducu, Coama Jepilor Mici se ramifica formand doua muchii: Claia Mare si Claita, intre care se adanceste Valea Seaca a Jepilor.Ultimul element al abruptului Jepilor il formeaza Creasta Urlatorilor, intre vaile urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare, cu peretele Urlatorii Mari orientat catre sud.

CARAIMANUL (2384m)

Impresionantul colos de piatra pe a carei creasta se inalta, perfect armonizat cu natura, Monumentul Eroilor, este probabil cel mai cunoscut munte din tara. Limitele sale sunt: spre nord Valea Alba, care-l desparte de Costila, spre est Valea Prahovei, spre sud Valea Jepilor, dincolo de care se ridica Jepii Mici, spre vest, platoul somital al Caraimanuli coboara usor catre obarsia Vaii Jepilor, dincolo de care se ridica Muntele Babele. Versantul nordic - Peretele Albisoarelor - se inalta din Valea Alba pana la Creasta Picaturii. Versantul estic, inalt de 1500 m, de forma trapezoidala, cu baza mare - Valea Prahovei si baza mica - saua Mare a Caraimanului pe care se inalta Crucea eroilor, este marginit de Creasta Picaturii spre nord si Muchia Mare a Portitei spre sud.Versantul sudic se ridica din Valea Jepilor catre Muchia mare a Portitei, inaintea careia se inalta ca o culisa Creasta Branelor; strabatut de numeroase sistoace si de Valea Spumoasa, versantul sudic se ridica in trepte marcate de brane inierbate din Brana portitei pana in Brana Mare a Caraimanului.

NEXT